Perfectul simplu

Evenimentul Perfectul simplu a fost organizat de către ASCIS în parteneriat cu Primăria Municipiul Iași, DGASPC Iași, Universitatea de Arte ”George Enescu” Iași și Asociația Lumen. Spectacolul a fost susținut în Iași, în data de 5 mai 2015, la Hotel Majestic, de către artiști cu dizabilități care au demonstrat performanță artistică dincolo de orice bariere.

Primul moment al serii a fost susținut de Diana Elena Cazan care a oferit un recital deosebit. După începutul electrizant, Conf. Univ. Dr. Octavian Jighirgiu a făcut o emoționantă prezentare a volumului de poezii care a fost lansat în cadrul evenimentului – ”Imprumută-mă cu timp” al autoarei Dana Camelia Dascălu. Dana Camelia Dascălu este un fenomen artistic în condițiile în care a absolvit doar 4 clase primare, nu poate să scrie din cauza bolii și este în totalitate dependentă de îngrijirea altei persoane.

Dana Camelia Dascălu este îngrijită în Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică din Hârlău. Discursul Danei din cadrul evenimentului a oferit emoții celor prezenți, dar și multă bucurie și poftă de viață.

” BINE V-AM GASIT!

Emoția ne încearcă pe toți, dar nimic nu se compară cu adevărata dimensiune a paradoxului din noi. În decursul anilor am urcat trepte pe care credeam că le pot urca. Așa cred că m-am definit ca om. Am acceptat tot de la viață, dar nu m-am resemnat, iar din experiențele mele de viață am simțit că Dumnezeu mă iubește cu adevărat. Iubirea este argumentul principal și motivația de a fi și altfel. Deși eram revoltată, dezamăgită câteodată pe toți și pe toate, în suflet primeam cel mai frumos cadou – o stare, care se transforma apoi în poezie. Nu știu ce aș fi făcut dacă nu ar fi fost cuvântul. El m-a ridicat și mi-a arătat cât de departe pot să ajung. Agățată între DA și NU, am încercat să mă exprim în felul meu. Mie nu-mi plac jumătățile de măsură, dar pentru darul primit mă simt compensată. Alături de cuvânt, cred că am devenit un întreg. M-aș bucura să imprumutați timp din poeziile mele, pline de sensibilitate și care ne îndeamnă să fim mai buni. Vă mulțumesc pentru susținere, ajutor și dragoste!”

Cel mai tulburător moment al serii a fost oferit de Dana Dascălu și Conf. Univ. Dr. Octavian Jighirgiu, care au recitat poezia Motive. Momentul a fost cu atât mai memorabil cu cât Dana a reuțit să se mobilizeze și să depășească blocajul verbal (care a intervenit la un moment în timpul discursului).

După poezie, a urmat un nou moment muzical, plin de voie bună și optimism susținut de Ioan Man, artist nevăzător. Ioan Man se consideră un bărbat de succes și nu are nici o problemă în a utiliza cuvintele ”a vedea”, ”a privi”, chiar dacă el este complet nevăzător.

Pictorul Gheorghe Aștileanu a oferit cea mai importantă lecție de viață pentru toți invitații – povestea vieții lui, modul în care a reușit să-și croiască un nou drum după accidentul pe care l-a suferit la vârsta de 19 ani și care l-a țintuit în fotoliul rulant, prezentarea lucrărilor (pictură și grafică) prin care dăruiește semenilor iubire, frumusețe, armonie. Pictorul Gheorghe Aștileanu demonstrează tuturor o nouă dimensiune a dizabilității – bucuria de a trăi. Nu a fost întâmplătoare prezentarea în expoziție, lucrările pictoriței mexicane Frida Khalo, care transmit durerea într-un mod absolut, în comparație cu lucrările lui Gheorghe Aștileanu care a dat o nouă față durerii – lumină și frumusețe.

În finalul evenimentului, duetul Diana Elena Cazan și Ioan Man a fost primit cu prețuire de către toți invitații.

De asemenea, a fost lansat simbolul evenimentului și al proiectului – floarea de iris, care a fost oferită tuturor invitaților și care reprezintă bucurie, viață, perfecțiune.

Evenimentul PERFECTUL SIMPLU reprezintă o nouă perspectivă asupra dizabilității, prin faptul că promovează acte artistice de o calitate înaltă, susținute de specialiști și profesioniști în domeniu. Persoanele cu dizabilități se confruntă cu mentalitatea conform căreia dizabilitatea, indifferent de forma ei, limitează și de aceea, manifestările, de genul evenimentului PERFECTUL SIMPLU, sunt cadre potrivite pentru a demonstra exact contrariul – dizabilitatea nu impune limite și poate naște performanță.